Publicatie online de informatie publica a comunitatii locale


ARHIVA - ianuarie/februarie 2008

Marele premiu al Concursului National de Arta „Ion Irimescu” pleaca la Oradea
A cincea editie a Concursului National de Arta „Ion Irimescu” a atins punctul culminant la sfarsitul lunii decembrie, când, în noua sala de expozitii a Muzeului "Ion Irimescu" a fost vernisata expozitia cuprinzând toate lucrarile participante în concurs.Evenimentul a fost organizat si în acest an de catre Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Suceava împreuna cu Muzeul de Arta „Ion Irimescu”, Primaria Falticeni si Fundatia Culturala „Ion Irimescu”. Juriul, în care s-au regasit criticul de arta Valentin Ciuca, artistii plastici Ion Grigore, Gabrel Baban, Mihai Pînzaru PIM si directorul muzeului Gheorghe Dascalescu a avut de desemnat cele mai bune din cele peste 100 de lucrari de pictura, grafica si sculptura apartinând studentilor universitatilor si academiilor de arta din Bucuresti, Cluj-Napoca, Oradea, Timisoara, Iasi, Chisinau si Cernauti. Marele premiu a fost acordat studentului Calin Durgheu din Oradea, cu o sculptura în lemn si metal intitulata „Gemenii”, lucrare desprinsa parca din una din marele teme ale creatiei irimesciene, „maternitatea”. La sectiunea sculptura, premiile I, II si III au fost adjudecate de Alexandra Balan din Bucuresti, Vlad Berte din Cluj-Napoca si Alexandru Paduraru din Timisoara. La sectiunea pictura Premiul I a fost acordat Aurorei Camârzan din Oradea, Premiul II a revenit Valeriei Barabas din Chisinau, iar Premiul III Liudmilei Nicorici din Cernauti si lui Georgian-Emil Stoica din Bucuresti. Premiantii de la sectiunea de grafica sunt Inna Sadco din Cernauti, Tudor Cîmpean din Cluj-Napoca si Sanda Caracentev din Chisinau. Juriul a acordat si un premiu special Crinei Sur din Oradea.„A fost un exercitiu critic muzeografic dificil. La început impresia generala a fost ca de haos si ne-am speriat, incapabili sa facem la o prima lectura o ierarhie care sa slujeasca adevarul, pentru ca, a acorda sau a pune cununa de lauri pe capul cuiva care nu merita sau nu este suficient de copt pentru un asemenea dar îi poti deturna destinul, si noi ne jucam cumva cu destinele de acum si de mâine ale celor care lucreaza si s-au devotat artelor frumoase”, a declarat la prezentarea expozitiei criticul de arta Valentin Ciuca.

Si în 2007 falticenenii au avut apa cu chirie!
La sfârsitul lui 2007, administratia locala falticeneana s-a asigurat ca nu intra în noul an cu datorii la apa. Pe lânga tarifele practicate de ACET si suportate de consumatori, anual, Primaria Falticeni trebuie sa plateasca o chirie comunei Baia pentru cele 11,4 hectare de teren pe care sunt amplasate statiile de captare a apei Baia I si Baia II.Pe ultima suta de metri, dupa o lunga negociere cu autoritatile comunale din Baia, municipalitatea a obtinut o chirie de 5241 de lei, pe hectar, pe an, vre-o 600 de milioane de lei în bani vechi.

5% mai mult la impozitele pe cladiri si terenuri
Deliberativul falticenean a aprobat în ultima sedinta ordinara din 2007 o majorare de 5% a impozitului pe cladiri si terenuri pentru persoanele juridice, iar pentru persoanele juridice impozitul pe cladiri a fost ridicat de la cota de 1,2 la cota de 1,3% din valoarea impozabila a cladirii. Celelalte impozite au ramas în schimb la nivelul din 2007. Aceste cresteri au fost justificate doar de acoperirea partiala a ratei inflatiei pentru anul 2008. Totodata a fost pastrata reducerea de 10% pentru persoanele fizice care îsi achita impozitele pe cladiri, terenuri si autovehicule pâna la data de 31 martie 2008.

Campus sportiv la Falticeni
Falticeniul ar putea beneficia din plin de pe urma unui proiect al Inspectoratului Scolar Suceava. Forul judetean a cerut Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului finantare pentru constructia de trei campusuri scolare noi, la Falticeni, Scheia si Radauti. La Falticeni, acest campus ar putea încununa cu succes activitatea Clubului Sportiv Scolar Falticeni din cadrul Colegiului National „Nicu Gane”. În acest sens, la începutul saptamânii seful municipalitatii si directorul CSS Falticeni au purtat discutii la sediul ISJ Suceava. Campusul ar urma sa fie construit în parcul Nada Florilor situat în vecinatatea stadionului si a iazurilor. Tot aici urmeaza sa înceapa în acest an construirea unei sali de sport polivalente.Dincolo de fotbal, învatamântul falticenean este recunoscut pentru rezultatele claselor cu profil sportiv, în special canotaj si box.

Bugetul de stat benefic si spitalului falticenean
Dupa aproape patru ani de demersuri si trei vizite la nivel înalt, ale ministrului sanatatii si chiar primului ministru, noul spital de la Falticeni devine din nou un vis realizabil. Municipalitatea a asteptat cu sufletul la gura aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2008. Asta pentru ca, pentru prima data dupa vre-o 18 ani de asteptari, între miile de cifre ale bugetului se regaseste si o prima transa de peste 50 de miliarde de lei vechi, bani care ar trebui sa reaprinda febra lucrarilor în santier. Noul edificiu ar urma sa deserveasca întreaga zona, peste 120.000 de locuitori.

Lebede si bufnite ierneaza în Falticeni
Iernile ultimilor ani, indiferent ca a fost sau nu a fost zapada, au fost prielnice pentru aclimatizarea a doua specii de pasari întâlnite mai rar în România si chiar în aceasta parte a Europei. Pe iazurile Somuzului ierneaza unsprezece lebede Cygnus-Cygnus, lebede care au devenit punctul de atractie al oamenilor care tranziteaza orasul înspre Suceava si a celor care merg spre suburbia Tarna Mare. Aceasta specie de lebada este raspândita în Islanda, nordul Scandinaviei, pâna în Kamceatka. Desi ierneaza la tarmul Marii Nordului, a Marii Baltice, în Asia Centrala, China si Japonia, în iernile foarte friguroase apare ca pasare de pasaj si în Delta Dunarii, Marea Neagra dar si pe unele iazui De obicei,lebedele ramân la Falticeni pâna în luna martie. Pentru înca o iarna, în Falticeni au reaparut si câteva zeci de bufnite cu urechi lungi, specie protejata, care s-au aciuat într-un brad de lânga Oficiul Postal Falticeni si într-un mesteacan aflat în vecinatatea Spitalului Municipal Falticeni. Cele doua locatii sunt la o distanta de o suta de metri una de cealalta. Ce-i drept câteva exemplare de bufnita au ramas la actualele cuiburi înca din iarna trecuta, putând fi vazute întreg anul.

IONUT ATODIRESEI - Sunt mându ca sunt din Falticeni!
Luptatorul Ionut Atodiresei a primit în preajma Craciunului unul din cele mai frumoase daruri pe care le poate primi un falticenean, anume titlul de Cetatean de Onoare al orasului de pe Somuz. Stiindu-l prins în vâltoarea luptelor, omul de rând n-ar putea crede ca cel caruia i se spune pitbull poate exprima în cuvintele sale atâta emotie si, totusi, Ionut Atodiresei stie sa lege cuvintele la fel de bine precum tehnicile de lupta în ring. Ne-am convins de acest lucru în conferinta de presa organizata ad-hoc la finalul ceremoniei organizate la Primaria Falticeni la finele saptamânii trecute. “Sunt onorat ca am primit titlul de Cetatean de Onoare al Falticeniului, acest moment m-a emotionat. Acolo în ring am mai putine emotii. Sunt obisnuit sa vorbesc mai putin dar, în general, ma bucur ca am reusit sa sensibilizez oameni, am reusit sa atrag atentia asupra mea, am reusit chiar sa ridic mii de oameni în picioare la un meci înca miliane de oameni la televizor si cred ca vre-o 25.000 de falticeneni mi-au fost alaturi, si asta pentru mine înseamna foarte mult, chiar sunt mându ca sunt din Falticeni. Peste tot unde merg si sunt întrebat spun ca sunt din Falticeni si chiar daca am mers la multe cluburi din tara, tot acasa la Falticeni ma întorc pentru ca aici ma simt cel mai bine. În momentul asta ma simt foarte onorat, nu as putea sa ma exprim cumva, am ramas efectiv fara cuvinte. Sunt oameni de seama care au facut ceva pentru orasul asta si eu fiind acum alaturi de ei ma simt mai mic dar am timp sa fac mult mai multe pentru oras. De acest oras ma leaga copilaria, am copilarit aici, am crescut aici pâna pe la 13 ani am plecat în Radauti vre-o cinci ani, m-am întors si am construit o sala, o echipa de baieti care se antrenau si i-am dus la diferite competitii, am încercat sa construiesc ceva în acest oras dar a venit momentul când a trebuit sa plec mai departe în tara ca sa ma pregatesc pentru mine si sa fac eu o cariera. M-am gândit ca as putea face o scoala de luptatori si la Falticeni, din placere, dar sa nu traiesc din chestia asta. În momentul în care ma voi retrage din sport voi avea diferite afaceri dar antrenoratul îl voi face din placere. Le doresc falticenenilor la multi ani si sa fie alaturi de mine la toate meciurile mele”, a declarat Ionut Atodiresei.

Au trecut si sarbatorile...
Editia a XII a a Festivalului de Datini si Obieceiuri „Sculati gazde, nu dormiti!” s-a desfasurat ca de obicei pe data de 27 decembrie. Între Craciun si Anul Nou, mii de oameni din Falticeni dar si din comunele învecinate au fost prezenti în Piata „Nada Florilor” acolo unde de mai bine de un deceniu cu totii asteapta alaiurile de datini si obiceiuri care vestesc intrarea în noul an. Si în acest an organizarea a fost pe masura. Organizatorii festivalului au fost si in acest an Consiliul Local Falticeni, Primaria Falticeni si Fundatia Culturala Sezatoarea. În ultimii zece ani n-au fost sarbatori mai frumoase decât cele din acest an. Elementul care a dat culoare sfârsitului de an 2007 a fost gerul patrunzator care s-a instalat în ajunul Craciunului si are toate sansele sa prinda si noaptea de Anul Nou. Frigul patrunzator nu a împiedicat însa mii de falticeneni si locuitori ai comunelor învecinate sa participe la una dintre cele mai frumoase editii ale Festivalului obiceiurilor de Craciun si Anul Nou „Sculati gazde, nu dormiti”, care s-a desfasurat în ziua de Sfântul Stefan. Sfântului i-a fost dedicata deschiderea festivalului de catre colindatorii din Râsca. Editia a XII a Festivalului a avut parte de o prezenta unica a formatiilor de datini si obiceiuri din comunele învecinate Falticeniului, de exemplu, uratorii din Hârtop fiind prezenti pe scena festivalului pentru prima data dupa foare multi ani. Între prezentele rare pe scena se numara si dansul Damelor din suburbia Soldanesti care au cheltuit bani frumosi pentr-u a-si pune la punct costumele cu care au urcat pe scena. Alti uratori, din Rusi, n-au mai avut nevoie de costume si au încheiat seara uratorilor dansând la bustul gol la muld sub minus zece grade! Piata Nada Florilor a fost si locul in care falticenenii au trecut in noul an. Falticenenii tind sa devina traditionalisti in ceea ce inseamna sampania impartita cu prietenii la cumpana anilor. Municipalitatea a incercat sa aduca momentului un farmec aparte prin organizarea unui mini-revelion. Muzica populara si muzica tanara au tinut publicul in priza. Din pacate unul din momentele asteptate de foarte multa vreme la Falticeni nu s-a consumat asa cum ne-am fi dorit cu totii. Asta deoarece, grabita peste masura sa ajunga la un concert live in Radauti, trupa COMPACT a inselat asteptarile fanilor cu o prestatie nedemna de numele sau. Dezamagirea mai persista inca in sufletele multora dintre noi, dar asta nu facut ca timpul sa stea in loc. Trecerea in 2008 a fost marcata cu un foc de artificii.

Executorii pot lua si pielea de pe datornicii falticeneni
Anul a început cu noi praguri maximale ale onorariilor cuvenite executorilor judecatoresti. Modificarile aduse de Guvernul României la sfârsitul anului trecut asigura prin urmare venituri mai mari si celor doi executori judecatoresti din Falticeni dar si bugetului de stat. Cei afectati de aceasta masura sunt debitorii, de la care se încaseaza atât creantele cât si onorariile executorilor judecatoresti. Pentru creantele în valoare de pîna la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentînd valoarea creantei ce face obiectul executarii silite. La creante mai mari de 80.000 lei, dar pîna la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus 2% din suma ce depaseste 80.000 lei din valoarea creantei ce face obiectul executarii silite. Pentru creantele mai mari de 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus 1% din suma ce depaseste 100.000 lei din valoarea creantei.