|
Anul V Orice gând este un viciu pozitiv. - Emil Cioran "Amurgul gandurilor" Publicatie online de informatie publica a comunitatii locale
ARHIVA - octombrie/noiembrie 2008
|
|
Bazinul pomicol Falticeni-Radaseni a ocupat un loc distinct în viata economica a orasului, fiind cunoscut înca din secolul al XV-lea, când a început comertul de fructe cu polonii. Cu ocazia unor cercetari arheologice efectuate în orasul medieval Baia s-a gasit un cosor care pledeaza pentru ideea ca orasenii (implicit satenii din zona) acordau multa atentie cultivarii pomilor fructiferi si probabil îmbunatatirii speciilor prin altoire. Pe parcurs, atât în Uricariul lui Codrescu si în Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir, cât si în însemnarile unui misionar italian, Marco Bandini, care vizitase Moldova pe la 1635, se vorbeste nu numai despre livezile de la Radaseni si Falticeni, ci si despre livezile de la Horodniceni, Bradatel, Botesti, Opriseni, Ciorsaci etc. În Uricariul lui Codrescu, de pilda, se spune ca, initial, la Radaseni era o padure de nepatruns pe care locuitorii împroprietariti taind-o au gasit în ea meri, peri, pruni, care au ramas ca primele începuturi de plantatii. În Marele dictionar geografic al României de Gh. I. Lahovary, se apreciaza ca livezile de pomi fructiferi din Radaseni sunt prea frumoase si aduc un însemnat venit radasenilor, iar în Opriseni aproape fiecare satean îsi are livada sa cu arbori roditori, cei mai multi altoiti. Mihai Niculaiasa precizeaza ca razesii din Lamaseni se ocupau cu negotul de fructe înca din 1803 si ca acest comert a luat o deosebita amploare, îndeosebi în timpul vestitului iarmaroc de la Sf. Ilie. La sfârsitul secolului al XIX-lea zona Falticeni se situa printre primele opt centre pomicole din tara, cu o suprafata de circa 1.500 de ha. Dupa 1900 s-a intrat într-un serios proces de dezvoltare si modernizare, acordându-se o atentie deosebita extinderii plantatiilor, producerii materialului saditor, îmbunatatirii sortimentelor si pregatirii de specialitate a pomicultorilor. Din anul 1900 si pâna în prezent au existat mai multe forme de organizare a pomiculturii la Falticeni. În 1908 a fost înfiintata Pepiniera de stat Falticeni-Radaseni. Mai târziu, în 1939, pepiniera a fost transformata în Statiune experimentala pomicola, care, în 1950, îsi întrerupe activitatea pentru câtiva ani, trecând în patrimoniul Scolii Medii Tehnice Horticole, ca loc de practica pentru elevi. În 1957 a fost reînfiintata sub numele Statiunea de cercetare si productie pomicola (SCPP. Statul a acordat o deosebita atentie dezvoltarii si modernizarii acestei unitati, încât în anul 1989 SCPP dispunea de 850 ha, din care 650 ha reprezentau plantatii pomicole. Asociatia Economica Intercooperatista Pomicola a fost înfiintata în 1974. Începutul celui de-al treilea mileniu gaseste pomicultura într-un moment de cotitura, urmare a procesului de retrocedare a terenurilor din Statiunea de Cercetare Pomicola. Initiativa privata a stat la baza aparitiei Asociatiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Falticeni. Mesajul primarului Vasile Tofan adresat participantilor la "Targul Marului" Va multumesc în numele administratiei publice falticenene pentru deschiderea pe care, în fiecare an, în perioada în care sunteti prinsi în campania de strângere a roadelor livezilor, o manifestati pentru organizarea acestui evenemient. Târgul Marului, sarbatoarea pomicultorilor din Bazinul Pomicol Falticeni a ajuns la editia a sasea, oferindu-ne înca o data prilejul sa ne bucuram si sa împartasim cu dumneavoastra împlinirile dar si neajunsurile acestei ocupatii de traditie pentru Falticeni.Au trecut, si niciodata n-au sa se întoarca, timpurile când va ocupati exclusiv cu producerea, iar succesele dumneavoastra depindeau doar de recoltele obtinute. Realitatea va impune sa va acomodati activitatea pomicola la piata libera si la cerintele acesteia. Insuficienta subventionarii si creditele scumpe va ofera o singura solutie, aceea de a comercializa ce produceti, fiind deja demonstrat faptul ca trebuie sa contati în primul rînd pe puterile proprii. La fel de important râmâne si efortul pe care trebuie sa-l faceti pentru promovarea produselor pe piata interna si în relatiile comerciale cu tarile din Uniunea Europeana. Sigur ca si structurile guvernamentale trebuie sa fie mai active în promovarea produselor agricole autohtone dar dumneavoastra trebuie sa fiti primii interesati în aceasta directie. Dincolo de haina festiva a evenimentului care ne aduna din nou în Piata „Nada Florilor”, Târgul Marului pune fata în fata producatorii si forurile care gestioneaza si pot sprijini dezvoltarea pomiculturii pe termen lung si, pe termen scurt, abordarea noului an de productie. Asteptam cu nerabdare sa gustam din marul anului 2008 sperând într-un viitor mai bun care sa ne multumeasca deopotriva pe dumneavoastra producatorii si pe noi consumatorii.
Momentul a avut de toate, imnul national, imnuri militare, ceremonial religios, defilare, moment artistic
sustinut de tineri interpreti de muzica populara si invitati speciali: adjunctul Inspectorului General al
Jandarmeriei Române -Generalul de brigada dr. Nicolae Bontic, Inspectorul Sef al IJJ Suceava – Eugen Salar,
primarul Vasile Tofan, Arhimadritul Mihail de la Manastirea Râsca, precum si sefii celorlalte structuri
militare ale judetului Suceava. Musafirii au vorbit în cuvântul rostit în fata tinerilor elevi si a parintilor
acestora, despre continuitatea normala a acesti arme la Falticeni în contextul în care România este de acum membra a Uniunii Europene. Au
fost punctate de asemenea eforturile pe care comanda unitatii de la Falticeni le-a facut pentru ca aceasta
continuitate sa existe într-un oras cu o traditie militara care trece de un secol. Dupa festivitate, elevii
au primit învoire pâna luni dimineata când trebuie sa se prezinte la ore! Cine a vrut a plecat chiar si acasa
într-o scurta vizita.
Au vorbit despre preotul, profesorul si scriitorul Vasile Gh. Popa, preotul vicar Gheorghe Bradatanu, care a transmis mesajul ÎPS Pimen, scriitorul Grigore Ilisei, profesorul universitar Mihai Iacobescu si directorul Colegiului National „Nicu Gane”, prof. Neculai Sturzu. Citându-l pe Cezar Ivanescu, putem spune ca Vasile Gh. Popa, ca si Petre Tutea, face parte din acea nobila falanga de intelectuali români de rasa proveniti din rândurile taranimii intelectuale, taranime care a participat la construirea României moderne cu arma în mâna, în razboiul din 1877 si în Marele Razboi care a dus la întemeierea României Mari. Condamnat politic si întemnitat în timpul dictaturii comuniste îsi intersecteaza destinul, în închisoare si apoi în libertate, cu Petre Tutea si Vasile Voiculescu, Constantin Gane si Radu Gyr, Vasile Lovinescu, Artur Gorovei si Nicolae Labis.
„Cartea
Viata si activitatea literara a profesorului Vasile Gh. Popa a fost evocata de scriitorul Grigore Ilisei. "Sunt profund miscat de numarul mare de cinstitori ai memoriei acestui mare dascal si acestei figuri
emblematice a acestei asezari înnobilate de multe figuri ilustre ale culturii românesti. Profesorul Vasile Gh.
Popa, este venit în aceste locuri din partea de jos a Moldovei. O figura luminoasa si tragica în acelasi timp,
care din nefericire nu s-a putut exprima în timpul vietii în ciuda harului cu care a vost investit de Dumnezeu.
Putem vorbi despre Vasile Gh. Popa ca despre un jerfitor. Multi dintre falticenenii de astazi s-au intersectat
cu aceasta personalitate si poate ca au fost o clipa fericiti bucurându-se de spiritualitatea acestui om. Unii
dintre dumneavoasta ati avut ocazia sa-i fiti elevi si n-am nici o îndoiala ca modelarea dumneavoastra,
intelectuala si umana are ceva din jertfirea, din darul lui, din iubirea lui pentru aproape. Vasile Gh Popa,
care vine din lumea aceasta aspra a satului românesc, era o personalitate puternica, care a pendulat între
cele doua domenii, între apostolat si preotia cu care si-a început cariera fiind preot în partile
Maramuresului. În 1947 a devenit concetatean cu noi, si ca multi oameni veniti din alte locuri, si-a
înfipt radacinile în acest pamânt, a supt ceva din seva lui, astfel s-a nascut aceasta personalitate
exemplara care a avut un destin tragic, nu s-a putut manifesta pe masura staturii sale, în 1959 a fost
arestat, a fost o perioada de prigoana puternica a regimului comunist împotriva iubitorilor de adevar si
libertate. În 1964 se întoarce, revenind însa la catedra spre sfârsitul vietii. V.Gh. Popa s-a remarcat
printr-o prodigioasa, fecunda activitate de folclorist. El a fost un stralucit cunoscator si culegator al
folclorului. Profesorul s-a insinuat si într-o zona mai putin primejdioasa în care cenzura opera mai putin
si s-a putut exprima mai liber, este vorba despre literatura pentru copii. A scris în special pentru a darui
o bucurie nepotilor".
La mijlocul saptamanii trecute, Scoala "Al.I. Cuza" a prezentat oficial Steagul Verde si Certificatul de Eco – Scoala obtinute în urma derularii Programului international ”Eco – Scoala”. Este prima scoala din municipiu care a dobîndit acest titlu. În acest an 43 de scoli din tara au obtinut Steagul Verde, 13 dintre acestea sunt din judetul Suceava. „Astazi marcam una din performantele scolii noastre. Este vorba de acordare a unui simbol important, Steagul verde, un simbol care se acorda celor care îsi aduc contributia pentru a avea o lume curata, pentru a sti sa ne comportam, pentru ca voi copii alaturi de cadre didactice, ati facut tot posibilul sa dovediti ca iubiti natura, sa o respectati si stiti sa transmiteti mai departe celor din jur dar si parintilor vostri ca trebuie sa pastreze Pamântul curat, ca trebuie sa stim sa îl îngrijim, sa plantam copaci si flori, sa nu aruncam nimic la întâmplare ca sa ne fie noua bine. Pentru aceste lucruri, pentru ceea ce am facut pâna acum si sunt convins ca vom face mai departe, am primit aceasta distinctie importanta” a declarat prof. Gabrel Baban, directorul Scolii „Alexandru Ioan Cuza”.
Dupa partea de distractie s-a trecut si la partea serioasa, menita sa-i sprijine pe tinerii creativi si cu
initiativa, dornici sa contribuie semnificativ la dezoltarea comunitatii. În cadrul proiectului
La Falticeni, Politia Comunitara a primit sarcina de a-i cauta la domiciliu pe cei 3345 de falticeneni care au ramas restanti, din anul 2007, cu taloanele pentru investigatii medicale gratuite. O saptamâna a fost de ajuns pentru a ne lamuri cine mai are sansa sa mai beneficieze de programul de sanatate al Guvernului României. Înarmati cu 42 de liste continând nume si adrese, politistii au batut fiecare strada reusind sa de-a de urma a peste 600 de persoane. Foarte multe persoane nu mai locuiesc la aceiasi adresa iar peste 2000 de persoane sunt plecate în strainatate. Vizita politistilor s-a lasat si cu momente penibile, 400 de localnici fiind trecuti la cele vesnice! Reamintim ca la sfârsitul lunii septembrie Casa de Ajutor de Sanatate Suceava a distribuit la primarii taloanele pentru investigatii medicale gratuite care s-au întors din teritoriu pentru ca nu si-au gasit destinatarii.
Disparut de ani de zile de pe piata locala a bauturilor spirtoase, rachiul de mere produs la Falticeni, cunoscut odata sub denumirea Goldfruct, este scos din anonimat de catre Directia Generala a Finantelor Publice Suceava. Finantele vor sa recupereze datoria de 14 milioane de lei pe care Statiunea de Cercetare Pomicola Falticeni o are catre bugetul statului. Va fi scoasa la vânzare cantitatea de 415.949 litri de distilat de mere vrac si 1.070 litri rachiu ambalat, la pretul total de 1,46 milioane de lei. Pe lânga rachiu, finantele vând si o parte din imobilele statiunii pomicole.
Cu o infrastructura rutiera construita pentru necesitatile „epocii de aur”, Falticeniul sufera la început de mileniu din cauza lipsei locurilor de parcare, indiferent ca este vorba de zona centrala sau de stradutele laturalnice. În aceasta situatie soferii se descurca dupa posibilitati si urgente. Daca omul de rând se mai poate învârti prin oras pâna gaseste un loc de parcare, conducatorul auto aflat în timpul serviciului, vorbim aici de distribuitori, recurge la tot felul de solutii pentru a-si onora comenzile. Pe strada 2 Graniceri, tronson din E85, un astfel de distribuitor foloseste sistematic o lada de salam pentru a-si semnaliza locul de parcare.
Vasile Tofan, primarul Falticeniului, a anuntat ca municipiul va primi doua
milioane de lei, din sumele alocate de Guvernul României pentru refacerea obiectivelor distruse în urma
inundatiilor din iulie, pentru refacerea sistemului de canalizare, în zona Obor. Edilul ne-a declarat ca
Prefectura si Consiliul Judetean Suceava au prins lucrarea de la Falticeni în programul de prioritati ale
judetului alaturi de obiective din alte localitati calamitate. Cu acesti bani vor trebui refacuti 450 de
metri din colectorul general, dar si albia pârâului Târgului. În prezent sistemul de canalizare este utilizat
cu o improvizatie, o rigola de suprafata, care duce apele menajere înapoi în conducta generala care intra în
statia de epurare. Operatiunile trebuie grabite pentru a fi terminate pâna la venirea iernii, tinându-se cont
si accesul dificil în zona.
Concediul de maternitate in Uniunea Europeana ar putea fi prelungit de la 14 la 18 saptamani, conform unei
propuneri de directiva lansate la sfarsitul saptamanii trecute de Comisia Europeana . De asemenea, o
propunere separata va permite imbunatatirea situatiei femeilor care desfasoara o activitate independenta prin
acordarea unui acces echivalent la concediul de maternitate, pe baza voluntara. Cele doua initiative fac
parte dintr-un pachet de masuri destinat sa ofere o mai buna conciliere a vietii profesionale cu viata
privata si cu viata de familie pentru toti europenii – atat barbati, cat si femei. Aceste initiative vizeaza
actualizarea si imbunatatirea legislatiei comunitare existente si vor fi trimise Parlamentului European si
guvernelor nationale pentru dezbatere.
Totodata, partenerii sociali europeni au initiat negocierile pentru a imbunatati alte forme de concediu din motive familiale, cum ar fi concediul pentru cresterea copilul. ”Concilierea vietii profesionale cu viata de familie si cu viata privata reprezinta o provocare majora pentru milioane de europeni, barbati si femei” a declarat Vladimír Špidla, comisarul european pentru Ocuparea Fortei de Munca, Afaceri Sociale si sanse Egale. „Dar, pentru femei, maternitatea presupune adesea pierderea venitului si a perspectivelor profesionale. Doar 65,5% dintre femeile cu copii in intretinere au o munca remunerata, in comparatie cu 91,7% dintre barbati. Propunerile noastre de imbunatatire a concediului de maternitate vor ajuta femeile sa concilieze munca cu viata de familie, imbunatatind calitatea vietii lor si a familiilor lor”, a adaugat comisarul european. Un concediu de maternitate mai lung cu 4 saptamani Mai multe drepturi pentru femeile care desfasoara o activitate independenta
Potrivit unui studiu realizat de institutul de cercetare Ipsos Research si compania Accor Services, unul dintre principalii jucatori de pe piata tichetelor de masa, angajatii din Romania nu sunt nici pe departe multumiti la locul de munca. Din cel putin doua motive: salariile pe care le primesc si beneficiile extrasalariale. 73% dintre angajatii romani isi doresc salarii mai mari, lipsa banilor fiind cea mai mare ingrijorare a romanilor, din punct de vedere profesional. In acest sens, Romania este tara cu cei mai nemultumiti angajati din Europa, Franta si Italia ocupand locuri apropiate. La polul opus, se situeaza belgienii si britanicii. Astfel, acestia se declara multumiti de castigurile salariale in proportie de 64, respectiv 44%. Spre deosebire de rezultatele de anul trecut, procentul angajatilor din sistemul privat care sunt nemultumiti de nivelul salarial a avansat cu 10%, in vreme ce numarul celor din sistemul public a scazut cu 3% fata de anul trecut. Un alt motiv de ingrijorare observat in randul angajatilor romani tine de beneficiile extrasalariale cu care sunt recompensati. În consecinta, 69% din respondentii autohtoni se declara nemultumiti de beneficiile pe care le primesc, fiind in aceeasi linie cu francezii si italienii. Actiunile prioritare pe care salariatii le asteapta de la angajatorii lor raman trainingul si subventiile pentru concediu. În paralel, se inregistreaza o crestere semnificativa in asteptarile angajatilor referitor la subventiile acordate pentru ingrijiri medicale (54% dintre salariati fata de 50% in 2007), pentru rudele dependente (29% fata de 21% in 2007) si pentru ingrijirea copiilor (25% fata de 20% in 2007). Cu toate acestea, studiul citat evidentiaza ca situatia la nivelul venitului nu are inca un impact radical asupra modului in care angajatii romani percep munca si situatia lor profesionala, in general, rezultatele ramanand pozitive la acest nivel. Studiul a fost realizat pe un esantion de 1.296 de angajati romani din institutiile publice si din mediul privat. Analiza citata a mai vizat angajatii din Belgia, Marea Britanie, Germania, Spania, Italia si Franta. |