Spatiator
   
FĂLTICENI ORAŞ ADMINISTRAŢIE SERVICII DEZVOLTARE CULTURĂ Servicii Electronice Monitorul Oficial Local






I. STRATEGIA LOCALA DE DEZVOLTARE DURABILA
(Document supus dezbaterii publice.
Contact: Corneliu Monoranu, Romica Buta, Biroul Local AL 21,
Tel. 0230.540600, E-mail: primaria_city_hall@falticeni.ro, Primaria Municipiului Falticeni)



I. 1. Repere istorice importante
I. 2. Evaluarea sistemului socio-economic si de mediu
    I. 2.1. Asezarea geografica si relieful
    I. 2.2. Clima
    I. 2.3. Resurse primare si secundare
        I.2.3.1. Resursele de apa
        I.2.3.2. Resursele solului si subsolului
        I.2.3.3. Vegetatia
    I. 2.4. Zone expuse riscurilor naturale si antropice
    I. 2.5. Aerul
    I. 2.6. Apa
    I. 2.7. Gospodarirea deseurilor
    I.2.8. Statia de epurare ape uzate
    I. 2.9. Spatii verzi, terenuri sportive si de joaca
    I.2.10. Surse de poluare
    I.2.11. Efectele poluarii

II. CAPITALUL ANTROPIC. ACTIVITATILE ECONOMICE SI MEDIUL DE AFACERI


III. CAPITALUL SOCIAL


I. 1. Repere istorice importante

Primele referiri atestate documentar despre asezarea de astazi dateaza din secolul al XIII-lea. Viitorul târg s-a constituit din satele existente în epoca si a devenit notoriu prin Iarmarocul de Sf. Ilie care, dupa cel de la Leipzig, era una dintre cele mai cunoscute rascruci comerciale din Europa.

Atestarea oficiala ca asezare urbana si dezvoltarea moderna ulterioara a municipiului Falticeni îsi au sursa în aportul economic definitoriu al comunitatii evreilor. La jumatatea secolului al XIX-lea localitatea avea peste 10.000 locuitori, 4 scoli particulare, o scoala publica, mai multe tipografii unde se tipareau gazete si reviste locale sau zonale. Localitatea s-a remarcat dintotdeauna prin personalitatile de nivel national sau mondial nascute aici sau care, prin natura lucrurilor, s-au stabilit pe aceste meleaguri: scriitorii Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Nicolae Labis, E. Lovinescu, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Monica Lovinescu, Nicu Gane, folcloristul Artur Gorovei, oamenii de teatru Matei Millo, Grigore Vasiliu-Birlic, Jules Cazaban, cineastul Paul Calinescu, artistii plastici Dimitrie Hârlescu, Aurel Baesu, Ion Irimescu, Reuven Rubin, oamenii de stiinta Dimitrie Leonida, Mihai Bacescu, Eliot Sorel, Vintila-Ioan Siadbei, Sofia Ionescu-Ogrezeanu - si lista continua. Remarcând vocatia creatoare a oamenilor acestor locuri si numarul mare de personalitati nascute aici, George Calinescu situa Falticenii, în 1939, imediat dupa Bucuresti si Iasi.

Cuprins

I. 2. EVALUAREA SISTEMULUI SOCIO-ECONOMIC SI DE MEDIU

I. 2.1. Asezarea geografica si relieful

Municipiul Falticeni este situat în podisul cu acelasi nume, subunitate geografica a Podisului Sucevei, suprapus bazinului râului Somuzul Mare. Localitatea este asezata la intersectia coordonatelor geografice 47028' latitudine nordica si 26018' longitudine estica, si la altitudinea medie de 348 m fata de nivelul Marii Negre.

Municipiul este strabatut de soseaua europeana E85 (Bucuresti - Suceava), fiind situat la 25 km de municipiul Suceava - centrul administrativ al judetului, 120 km de Vatra Dornei, 125 km de Iasi si 450 km de Bucuresti. La Falticeni se poate ajunge si prin magistrala feroviara Bucuresti - Suceava - Vicsani, pe tronsonul de cale ferata secundara Dolhasca - Falticeni în lungime de 25 km, care asigura legatura cu localitatile importante din tara. Aeroportul cel mai apropiat se afla în localitatea Salcea (la 12 km de municipiul Suceava si la 37 km de Falticeni).

Relieful zonei Falticeni este format din dealuri si lunci. Spre vest sunt dispuse culmile muntilor Stânisoara (altitudine maxima 1531 m). În fata lor se asaza dealurile subcarpatice (Dealul Ciocan, Dealul Înalt, Culmea Plesului). Mai aproape apare culoarul depresionar al Vaii Moldovei cu numeroase terase si dealuri aluvionare. Spre est, pâna la Valea Siretului, se întinde o alta regiune geografica - Podisul Falticeni, cu dealuri cu versanti asimetrici a caror înaltime este sub 500 m.

Cuprins

I. 2.2. Clima

Conditiile climatice sunt temperat-continentale cu influente baltice. Media multianuala (50 ani) a temperaturii este de 8,10 C iar a precipitatiilor de 623,4 mm. Temperatura minima istorica a fost de - 26,40 C (28.12.1996) iar cea maxima de + 36,70 C (22.08.2000). Fenomenul de seceta este rar si de scurta durata. În timpul verii ploile au uneori caracter de aversa, producând pe terenurile în panta eroziune de suprafata si de versant. Vara se înregistreaza accidental fenomenul de grindina. Grosimea stratului de zapada are o medie multianuala de 7,8 cm. Vânturile dominante sunt din sud-est (21,3%) si nord-vest (19,5%). Durata de stralucire a soarelui este în medie de 1.925 ore/an. Primul înghet timpuriu de toamna se înregistreaza în luna octombrie, iar ultimul înghet târziu de primavara în luna aprilie.

Cuprins

I. 2.3. Resurse primare si secundare

Resursele municipiului Falticeni necesare functionarii si îndeplinirii cerintelor minimale de vietuire si munca ale locuitorilor sai sunt asigurate atât de capitalul natural existent în zona cât si de capitalul uman.

Cuprins

I.2.3.1. Resursele de apa

Alimentarea cu apa potabila a municipiului Falticeni este asigurata de râul Moldova, cu un debit mediu la Baia de 20 m.c./sec., si de apele subterane din luncile Moldovei si Somuzului Mare. Debitul maxim aprobat Qmax. pentru exploatarea apelor de suprafata este de 350 l/s iar pentru exploatarea din surse subterane, de 150 l/s. Datorita acestui amplasament municipiul este alimentat cu o apa curata si relativ abundenta; debitele captate în prezent trebuie însa sa fie completate prin decolmatarea puturilor existente si saparea altora noi. Se poate renunta, în perspectiva, la captarea apelor de suprafata din râul Moldova, realizata în prezent prin statia Baia III.

Statile de captare Baia I si Baia II reprezinta sursa subterana de apa potabila a orasului, de foarte buna calitate, cu un debit proiectat pentru exploatare de 150 l/s.

Apa potabila captata de cele doua statii (Baia I si Baia II), este înmagazinata în rezervoare în zona Pietrari si zona Opriseni, astfel:
Zona Pietrari:

  • 1 rezervor 250 m3;
  • 1 rezervor 500 m3;
  • 2 rezervoare 750 m3.

  • Zona Opriseni:
  • 2 rezervoare 2500 m3;
  • 1 rezervor 300 m3;
  • 1 rezervor 750 m3.
  • Conductele de aductiune de la statiile Baia I si Baia II la rezervoare sunt construite din PREMO si azbociment cu diametrul ř 250 ÷ 600 mm si lungimea de 12 km.
    Conductele de distributie sunt din fonta, otel laminat si azbociment cu diametrul ř 80 ÷ 250 mm si lungimea de 94 km.

    Cuprins

    I.2.3.2. Resursele solului si subsolului

    Relieful colinar a permis extinderea padurilor de foioase si rasinoase, industria prelucrarii lemnului fiind bine reprezentata în municipiu si în împrejurimi. Zona ofera conditii pedoclimatice deosebite pentru cultura pomilor fructiferi, a cartofului si cresterea animalelor. În jurul municipiului se gaseste o centura de cca. 1.500 ha livezi cu pomi fructiferi. Sunt evidente începuturile dezvoltarii unor întreprinderi mici si mijlocii de procesare industriala a fructelor, carnii si laptelui.

    Între localitatile Falticeni si Boroaia au fost puse în evidenta la zi sau prin foraje si lucrari miniere mai multe straturi de carbune brun a caror grosime variaza între 0,020 - 1,62 m. În anii 1980 - 1990 s-au facut probe de exploatare în localitatea Antilesti (5 km est de Falticeni), ulterior acestea fiind sistate din ratiuni economice. În zona mai exista acumulari de argila si nisip-pietris ce sunt exploatate ca roci de constructie sau pentru industria materialelor de constructie (Cornu Luncii, Praxia, Rosiori, Dolhasca, Hârtop, Bogdanesti).

    Cuprins

    I.2.3.3. Vegetatia

    Zona Falticeni se caracterizeaza din punct de vedere floristic printr-o varietate deosebita de genuri si specii, determinata de dispunerea localitatii în zona de trecere de la vegetatia de padure la cea de silvostepa si lunca. Relieful colinar a permis extinderea padurilor de foioase iar în imediata apropiere a zonei subcarpatice si carpatice a celor de rasinoase, resursa importanta pentru dezvoltarea industriei lemnului în municipiu si împrejurimi.

    Pajistile naturale, primare si secundare (post-forestiere), ocupa o suprafata redusa si sunt în majoritatea lor situate pe terenuri în panta supuse eroziunii si degradarii sub influenta omului.

    Cuprins

    I. 2.4. Zone expuse riscurilor naturale si antropice

    Municipiul Falticeni se afla într-o zona cu seismicitate redusa, conditiile geofizice existente facând improbabila producerea unor cutremure cu intensitati mai mari de gradul 6 pe scara Richter.

    Dezvoltarea mare a terenurilor argiloase, panta reliefului, extinderea perimetrului construibil si folosirea uneori necorespunzatoare a terenurilor se constituie ca factori favorizanti în producerea alunecarilor de teren. Fenomenele de versant prezinta o amploare mai mare în partea de nord a orasului unde se impune continuarea lucrarilor de stabilizare. În perimetrul municipiului Falticeni riscurile producerii inundatiilor sunt minime, pericolul mai mare fiind reprezentat de vânturile care îmbraca uneori forme de vijelie.

    Zona se afla în continuare expusa unor accidente ecologice determinate de dezafectarea platformei industriale chimice METADET S.A. Se impune neutralizarea cât mai rapida a celor trei rezervoare cu reziduuri de cianuri care prezinta un pericol major.

    Cuprins

    I. 2.5. Aerul

    Municipiul Falticeni este înconjurat de livezi si are pe latura de nord-est o salba de iazuri care acumuleaza 1,2 milioane mc. de apa. S-a creat astfel un microclimat cu aer curat, sanatos, benefic pentru cei ce locuiesc în urbe. Industria falticeneana actuala (mobila, sticla, textile, procesare alimentara), nu produce o cantitate îngrijoratoare de noxe. S-au evidentiat totusi în atmosfera cantitati mici de praf, cenusa, rumegus, fibre textile, gaze de esapament, gaze rezultate de la încalzirea locuintelor. Se simte acut nevoia construirii unei sosele de centura pentru reducerea poluarii aerului cât si a celei fonice.

    Masuratorile (de poluanti gazosi) efectuate în octombrie 2002 de catre Inspectoratul de Protectie a Mediului Suceava s-au încadrat sub limitele maxime admise de standardele europene. Ramâne problematica poluarea cauzata de traficul rutier. Valorile poluantilor "monoxid de carbon" si "pulberi respirabile" cauzate de traficul auto intens de pe arterele E 85 si 13 Decembrie, artere ce traverseaza localitatea, depasesc cu 50% maximele admise.

    Cuprins

    I. 2.6. Apa

    Municipiul Falticeni este alimentat cu apa potabila si industriala din râul Moldova, situat la o distanta de 9 km. Municipiul este marginit pe latura de nord, pe o lungime de 5 km, de cei doi afluenti ai râului Somuzul Mare, pârâul Târgului si pârâul Buciumeni. La nivelul municipiului, Somuzul Mare alimenteaza trei iazuri de productie piscicola cu un luciu de apa în suprafata totala de 600 ha. Pe lânga productia piscicola, aceste acumulari de apa creeaza un ambient sanatos, cu rol de moderator termic si cu ridicat potential turistic.

    În lunca râului Moldova cât si în intravilanul municipiului Falticeni se afla o serie de puturi de acumulare si de aprovizionare cu apa potabila a locuitorilor în caz de seceta. Râul Moldova are una dintre cele mai curate ape potabile din tara iar Somuzul Mare este protejat de poluarea cu reziduuri industriale si menajere de catre o statie de epurare. Analizele efectuate zilnic pe cursul râului Somuzul Mare, în aval de statia de epurare, au indicat o apa la clasele a II-a si a III-a de calitate, deci în afara pericolului de poluare. În zona se gasesc ape subterane de buna calitate, la adâncimea de 5-10 m.

    Reteaua de canalizare a orasului pentru apa reziduala este veche, cu perioada de serviciu depasita, ceea ce impune înlocuirea ei cvasitotala.

    Cuprins

    I. 2.7. Gospodarirea deseurilor

    Colectarea deseurilor menajere se face în containere de 3,5 m.c. care sunt apoi transportate si descarcate la rampa de gunoi de la Antilesti (4 km de municipiu) unde sunt incinerate. Halda de gunoi ocupa o suprafata de 1 ha din care 75 mp suprafata construita si o capacitate de depozitare de 53.400 mc. În prezent halda (amenajata în 1979) este partial închisa. Gunoaiele au fost nivelate si compactate. Pâna la eventuala extindere se foloseste numai o parte din halda existenta. Transportul deseurilor se face în momentul de fata cu 2 tractoare cu remorca. Anual se colecteaza si se depoziteaza neselectiv 21.600 mc de gunoi menajer.

    Punctele de colectare a deseurilor menajere de la asociatiile de locatari constituie un focar de îmbolnavire pentru populatie. La ora actuala municipalitatea nu dispune de europubele de 240 l si saci de plastic. La nivelul municipiului Falticeni nu se face deocamdata colectarea selectiva a deseurilor refolosibile. Consiliul Local a aprobat înfiintarea serviciului public de colectare a recipientelor din plastic de tip PET.

    Principalii agenti economici cu cea mai mare contributie la generarea deseurilor industriale sunt unitatile de cherestea si mobila (Forestfalt SA, Dumbrava SA), sticla (STIF S.A.), produse textile (Fintex S.A., Faltin S.A., Lovers Romania SA.)

    Cuprins

    I.2.8. Statia de epurare ape uzate

    Statia de epurare a apelor uzate, situata la limita de est a localitatii, pe cursul râului Somuzul Mare, este în functiune din decembrie 1982. Suprafata initiala era de 3,5 ha, extinsa ulterior cu înca 2 ha pentru haldele de namol. Capacitate de epurare: debit mediu proiectat 210 l/s, actual 70-100 l/s. Sistemul de epurare cuprinde 2 canale colectoare, 41 retele de canalizare, sistem de epurare mecano-biologic, gratare, deznisipator, decantoare primare (omogenizatoare), bazin de aerare cu 3 cuve de aerare, 2 decantoare secundare (deservita de 3 statii de pompare) si o hala cu suflante.
    Posibilitati de epurare: apa menajera si apa industriala. Starea tehnica a statiei: degradare continua.

    Retehnologizarea statiei de epurare :

  • executarea unui deznisipator la intrarea apelor uzate în statie;
  • amenajarea unui separator de produse usoare (grasimi);
  • amenajarea unui bazin de preaerare cu sarcini de denitrificare;
  • executarea unui bazin de denitrificare cu amestecatoare imersate tip FLYGT;
  • retehnologizarea sistemului de aerare prin înlocuirea actualului sistem neperformant cu aeratoare imersate tip FRINGS, asigurând o reducere a consumului de energie electrica cu cca. 50%;
  • înlocuirea pompelor actuale cu unele având randament superior si consum mai mic de energie;
  • realizarea unei statii de clorare pentru dezinfectarea apei deversate în emisar;
  • realizarea unui sistem de masura si înregistrare a debitului apei epurate;
  • dotarea laboratorului de analize fizico-chimice cu aparatura necesara analizelor specifice procesului tehnologic;
  • reabilitarea actualului sistem de gospodarire a namolului prin realizarea unui sistem modern, eficient energetic si din punct de vedere al protectiei mediului, incluzând o statie de deshidratare a namolului.


  • Cuprins

    I. 2.9. Spatii verzi, terenuri sportive si de joaca

    Pe teritoriul municipiului Falticeni sunt amenajate spatii verzi de diferite categorii: zone verzi aferente cladirilor de locuit si institutiilor, parcuri de cartier, zona de agrement si parcul central, complexul sportiv si de agrement "Nada Florilor". În general acestea sunt întretinute corespunzator. Anual sunt plantate 700.000 - 800.000 de flori de ornament pe cele 16 ha de straturi. În Falticeni sunt doua stadioane întretinute satisfacator si un numar de 10 spatii de joaca pentru copii. Pe limita de nord a localitatii se afla strandul iar pe malul iazului Somuz II, într-un cadru natural deosebit, Baza de agrement "Nada Florilor" cu o suprafata de 6,6 ha.

    Prin arborii plantati între blocurile din cartiere si prin livezile proprietate particulara, precum si prin milioanele de flori, municipiul Falticeni este o oaza de verdeata.

    Datorita conditiilor pedoclimatice favorabile, covorul vegetal spontan a fost înlocuit în cea mai mare parte prin culturi agricole (pomi fructiferi, cartof, grâu, porumb), parte din ele stând la baza dezvoltarii sectorului zootehnic.

    Cuprins

    I.2.10. Surse de poluare

    a) naturale (granule de polen, spori - aerosoli); agenti alergizanti

    b) artificiale (activitati antropice - urbanizare si industrializare)

    Principalele industrii poluatoare:

  • Energetica - încalzirea locuintelor: CO2, NO2, SO2, pulberi, cenusa, radicali aromatici;
  • Chimica: HCl, NH4, SO2, carbohidrati, cianuri reziduale;
  • Prelucrarea lemnului: existenta mai multor fabrici de cherestea si mobila - principalii poluanti: rumegus, vapori de apa, CO2, poluare fonica;
  • Alimentara: fabrici de pâine, abatoare, fabrica de conserve din fructe, prelucrarea laptelui - principalii poluanti: vapori de apa, CO2, NH4, compusi organici, poluare fonica;
  • Materiale de constructii: Statia de asfalt, Fabrica de caramida, Fabrica de BCA - principalii poluanti - radicali aromatici, cenusa, SO2, pulberi în suspensie, poluare fonica;
  • Utilizarea autovehiculelor - traficul auto - principalii poluanti: CO2, NO2, hidrocarburi, aldehide, SO2, poluare fonica;
  • Halda de deseuri menajere si industriale - principalii poluanti: CH4, H2SO4, CO2, NHx, compusi organici volatili;
  • Agricultura: folosirea necorespunzatoare a substantelor fitofarmaceutice si a îngrasamintelor chimice pot impurifica local si temporar atât atmosfera cât si pânza freatica si solul.


  • Cuprins

    I.2.11. Efectele poluarii

    Sursa majora de poluare a localitatii este platforma fostei societati METADET. Pe aceasta platforma a functionat pâna în 1992 ÎNTREPRINDEREA CHIMICA, unde de-a lungul anilor au avut loc doua accidente chimice catastrofale. Pericolul major provine de la cele 3 rezervoare orizontale de ACH (initial 4, unul fiind între timp dezafectat). Continutul rezervoarelor este periculos pentru sanatatea populatiei si a mediului prin continutul de substante toxice si poluante, derivate din aceton-cianhidrina si din apele amoniacale. Depozitul de ACH (aceton- cianhidrina) este pozitionat la limita de S-E a orasului, la confluenta pârâului Buciumeni cu râul Somuzul Mare, vis-ŕ-vis de statia de epurare a apelor uzate. În prezent, prin determinari cu ultrasunete, s-au gasit zone în care grosimea peretilor rezervoarelor au, ca urmare a coroziunii, grosimea de 0,4 mm (grosime initiala 5 mm).

    Cu exceptia de mai sus, poluarea este destul de redusa, în consecinta efectele acesteia fiind minime. Poluarea cu aerosoli si gaze influenteaza numarul nucleelor de condensare, conducând la cresterea frecventei ploilor, iar modificarea concentratiei de aeroioni conduce la schimbarea electricitatii atmosferice, rezultând furtuni asociate cu grindina.

    Cuprins





    Primăria Municipiului Fălticeni - Serviciul Relaţii Comunicare Promovare Biroul Informatic