Spatiator
   
FĂLTICENI ORAŞ ADMINISTRAŢIE SERVICII DEZVOLTARE CULTURĂ FORUM CONTACT




STRATEGIA LOCALA DE DEZVOLTARE DURABILA
(Document supus dezbaterii publice.
Contact: Corneliu Monoranu, Romica Buta, Biroul Local AL 21,
Tel. 0230.540600, E-mail: primaria_city_hall@ falticeni.ro, Primaria Municipiului Falticeni)



I. STRATEGIA LOCALA DE DEZVOLTARE DURABILA

II. CAPITALUL ANTROPIC. ACTIVITATILE ECONOMICE SI MEDIUL DE AFACERI

II.1. Situatia economica a Municipiului Falticeni
    II.1.1. Numarul si structura operatorilor economici din Municipiul Falticeni
    II.1.2. Dinamica economiei
    II.1.3. Domenii de activitate
        II.1.3.1. Comert
        II.1.3.2. Industrie
        II.1.3.3. Agricultura
        II.1.3.4. Constructii
        II.1.3.5. Serviciile si Turismul
        II.1.3.6. Transporturile
    II.1.4. Structura si evolutia principalilor indicatori economici
        II.1.4.1. Profit net
        II.1.4.2. Cifra de afaceri
II. 2. Mediul de afaceri
II. 3. Dinamica IMM
II. 4. Organizarea spatiala si zonarea functionala
II. 5. Retele tehnico - edilitare

III. CAPITALUL SOCIAL


II. CAPITALUL ANTROPIC. ACTIVITATILE ECONOMICE SI MEDIUL DE AFACERI

II.1. Situatia economica a Municipiului Falticeni

II.1.1. Numarul si structura operatorilor economici din Municipiul Falticeni

Pâna în anul 1989 municipiul Falticeni a avut o economie puternica, reprezentata prin unitati industriale din ramurile textila, chimica, prelucrarea si industrializarea lemnului, confectii, tricotaje, alimentara, sticlarie-menaj, precum si unitati de prestari servicii si constructii civile. La sfârsitul anului 2002 în Municipiul Falticeni erau înregistrati 1.623 agenti economici. Ponderea cea mai mare o detine sectorul comercial (comert cu ridicata si cu amanuntul) cu 1239 agenti economici, reprezentând peste 76 % din total. În ordinea descrescatoare a numarului operatorilor de piata, serviciile si turismul detin o pondere de 16,9%, sectorul industrial 5%, constructiile si agricultura având o pondere relativ egala, de 0,8%. Societatile de tip SRL domina piata operatorilor cu 720 unitati (44,3% din total) cu obiect preponderent de activitate în sfera comerciala si a serviciilor urmate de asociatiile familiale (22,1% din total). Exista un numar mare de comercianti / operatori de piata - persoane fizice: (476) cu activitati liberale în domeniul comercial si al serviciilor, dar si în industrie si constructii. Acestia au o pondere de aproximativ 29,3% în totalul operatorilor de piata. Societatile comerciale pe actiuni au o pondere de 1,6% din total, aproximativ în numar egal pe toate sectoarele economice fiind din categoria întreprinderilor mari si mijlocii.

Dezvoltarea micilor afaceri este esentiala pentru economia municipiului, deoarece starea economica si sociala este în strânsa dependenta cu succesul afacerilor întreprinzatorilor particulari, care contribuie la dezvoltarea economiei locale, oferind si noi locuri de munca.

Sectorul economic Total PF SNC SCS AF RA SRL SA OC
Agricultura 13 - - 3 - - 6 4 -
Industrie 82 - - 2 - - 71 6 3
Constructii 14 - - - - - 10 4 -
Comert 1.239 331 20 3 324 - 548 6 7
Servicii + Turism 275 145 2 - 36 - 85 6 1
Total 1.623 476 22 8 360 0 720 26 11

Cuprins

II.1.2. Dinamica economiei

Urmarind evolutia cifrei de afaceri pe perioada ultimilor patru ani, se observa o crestere continua a acesteia în sfera comertului si industriei.

Cuprins


II.1.3. Domenii de activitate

Subramurile industriale existente în Falticeni:

  • industria chimica (produse chimice, farmaceutice, vopseluri, detergenti si produse de întretinere, articole din material plastic);
  • industria bauturilor (bauturi alcoolice distilate si nealcoolice);
  • industria usoara - confectii (articole de îmbracaminte si accesorii), textile si tricotaje (pregatirea fibrelor si filarea în fire de in, cânepa, iuta si tip in, confectii din materiale textile);
  • industria lemnului (prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului, productia de mobilier);
  • tipografii;
  • industria materialelor de constructii (sticla, BCA, caramida, pavele);
  • industria constructoare de masini (utilaje agricole si forestiere, constructii metalice);
  • industria alimentara (fabricarea produselor de panificatie si patiserie, produse pe baza de carne, fabricarea produselor lactate si a brânzeturilor, prelucrarea si conservarea legumelor si fructelor, prelucrarea si conservarea pestelui si produselor din peste).
  • Cuprins

    II.1.3.1. Comert

    Din datele prezentate se remarca faptul ca aceasta activitate este preponderenta în totalul activitatilor economice deoarece aria de polarizare a municipiului se suprapune pe unitatea administrativa (pâna în 1968) a raionului Falticeni (1362,3 km2) iar sectorul este în totalitate în proprietate privata. Cifra de afaceri realizata înregistreaza o evolutie ascendenta de la an la an (1.103.411 milioane lei în anul 2002). Evolutia ascendenta a cifrei de afaceri se datoreaza în mare parte cresterii fluxurilor financiare intrate în oras (inclusiv prin trimiterile de valuta a celor ce lucreaza în strainatate), diversificarii activitatilor de servicii, cresterii vânzarilor de materiale de constructii si mai putin prin cresterea puterii de cumparare a populatiei.

    În ultimii ani se remarca o îmbunatatire a esteticii unitatilor comerciale prin utilizarea pe scara larga a tâmplariei tip termopan si remodelarea fatadelor.

    Cuprins

    II.1.3.2. Industrie

    Municipiul Falticeni este centrul polarizator al activitatilor economice ce se desfasoara pe teritoriile comunelor adiacente. Dupa 13 ani de tranzitie, productiile industriale si agricole sunt înca în regres fata de 1989 dar în usoara si continua crestere fata de anul 1997.

    Industria reprezenta activitatea de baza a orasului, numarul de salariati care lucrau în aceasta ramura depasind la începutul anului 1997 un procent de 65,5% din totalul de salariati. Datele centralizate în tabelele 1 si 2 sunt elocvente pentru ceea ce mai exista în prezent. Cifra de afaceri realizata în industrie la sfârsitul anului 2002 a fost de 646.592 milioane lei.

    Cuprins

    II.1.3.3. Agricultura

    Suprafata agricola a municipiului Falticeni este de 1865 ha, din care:


    Nr. crt. Specificatie Suprafata (ha) Pondere (%)
    1. Teren arabil 1063 57,0
    2. Pajisti naturale 343 18,4
    3. Vii si livezi 459 24,6


    Sectorul agricol de stat este reprezentat de Statiunea de cercetare - dezvoltare pentru pomicultura Falticeni care are o suprafata de 504 ha livezi.
    Sectorul agricol privat este reprezentat de 11 societati comerciale care însumeaza cca. 1100 ha teren din care cca. 1000 ha livezi (dobândite de la fostele IAS Falticeni, Asociatia intercooperatista Falticeni precum si de la Statiunea pomicola Falticeni).
    Lucrarile agricole se efectueaza cu utilaje cu un grad de uzura ridicat, durata de functionare a 50% dintre acestea fiind de mult depasita.
    Cresterea animalelor este bine reprezentata în zona, dovada fiind numarul relativ mare de societati comerciale axate pe procesarea carnii si a laptelui.
    Venituri însemnate se obtin din piscicultura (PISCICOLA S.A.), de pe cele 600 ha luciu de apa.
    Foarte bine reprezentata în zona este si activitatea de morarit si panificatie.

    Analiza fondului funciar denota ca suprafata agricola reprezinta 68,3% din suprafata totala a unitatii administrative, preponderente fiind terenurile agricole si livezile. În ciuda cresterii constante, evolutia cifrei de afaceri înregistrate de agentii economici în agricultura a fost descendenta în anul 2001, dar a crescut din nou începând cu 2002.

    Recensamântul agricol din noiembrie 2002 - ianuarie 2003:

  • Numarul exploatatiilor / gospodariilor agricole individuale - 3406
  • Numarul unitatilor cu personalitate juridica (cu sediul în localitate) care desfasoara activitati agricole - 16
  • Suprafata agricola utilizata de exploatatiile / gospodariile agricole individuale - 1503,07 ha
  • Suprafata agricola utilizata de unitatile cu personalitate juridica ce desfasoara activitati agricole - 645,79 ha
  • Suprafata agricola utilizata totala - 2166,9 ha
  • Suprafata agricola din raza administrativa a Falticeniului - 1965 ha
  • Cuprins


    II.1.3.4. Constructii

    Cifra de afaceri în constructii a crescut în perioada analizata ajungând la 100.047 milioane lei la sfârsitul anului 2002. Cresterea se datoreaza atât volumului ridicat al activitatilor de constructii-reparatii din ultimii ani în sectorul privat si în cel public cât si cresterii preturilor materialelor de constructii.

    Printre constructiile noi din oras se remarca noul sediu al BCR - Filiala Falticeni, lucrarile demarate la catedrala din centrul orasului si la asezamântul de batrâni, reamenajarea sediului administrativ al METADET SA în unitate de locuinte sociale, cele trei noi blocuri de locuinte sociale aflate în stadiul final de executie, noul sediu al Politiei Municipiului Falticeni precum si foarte multe edificii particulare, comerciale, de locuit sau mixte.

    Cuprins


    II.1.3.5. Serviciile si Turismul

    Obiectivele turistice din municipiul Falticeni si împrejurimi necesita o popularizare mai eficienta prin materiale promotionale diversificate. În plus trebuie avuta în vedere diversificarea serviciilor si prestatiilor (cazare, transport) pentru turisti. Cifra de afaceri din servicii si turism, desi în crestere, ramâne totusi infima fata de potentialul turistic pe care îl ofera zona: 128 de locuri si case memoriale, 4 muzee - dintre care doua de importanta nationala - colectii de arta, apropierea de manastirile din nordul Moldovei, apropierea de zonele de belvedere, terenuri de vânatoare (urs, caprior, mistret etc.) pescuit sportiv.

    Obiective muzeale:
  • Muzeul de Arta "Ion Irimescu" - pune la dispozitia publicului o bogata si valoroasa expozitie permanenta de arta contemporana, constituita din donatia maestrului Ion Irimescu, artist centenar;
  • Muzeul Apelor "Mihai Bacescu" - fondat de academicianul Mihai Bacescu, prieten si colaborator al oceanografului Jacques-Yves Costeau si elev al savantului Emil Racovita. Muzeul prezinta lumea apelor. În muzeu exista o sala a acvariilor, un glob terestru în relief (inclusiv relieful marin) cu diametrul de 1,50 m, lucrari de grafica si un valoros fond documentar;
  • Galeria Oamenilor de Seama din Falticeni - ofera vizitatorilor o incursiune în atmosfera spirituala a Falticenilor si a oamenilor sai de cultura: scriitori, pictori, actori, muzicieni, oameni de stiinta (peste 140 de personalitati de valoare nationala sau internationala);
  • Casa Memoriala "Mihail Sadoveanu" - prima casa construita de marele scriitor, pastreaza atmosfera specifica operei sadoveniene.


  • Posibilitati de cazare:
    Aflat la intersectia drumului european 85 (Siret - Bucuresti) cu drumurile de interes turistic Târgu Neamt - Boroaia - Falticeni si Paltinoasa - Falticeni, municipiul nostru ofera posibilitatea efectuarii unor incursiuni turistice spre manastirile din împrejurimi - Probota, Slatina, Râsca - dar si spre alte obiective cum ar fi Cetatea de la Baia (monument de arhitectura medievala din sec. XIV - XV) sau Casa Memoriala Nicolae Labis de la Malini.
    Cadrul natural al zonei municipiului Falticeni, bogat în retele hidrografice si vegetatie abundenta, ofera oportunitati pentru desfasurarea actiunilor de vânatoare si pescuit sportiv.
    Lacul Somuz este folosit ca baza de antrenament pentru echipele de canotaj ale municipiilor Falticeni si Suceava. Baza turistica "Nada Florilor" este parte a unui program de reintroducere în circuitul turistic national.
    Locuri de cazare: Hotel Turist-Polaris: 65; Pensiunea IRISTAR: 30; Motel STIBINA: 30; Baza de agrement "Nada Florilor": 20 (în finalizare).

    Prioritati în domeniul turismului

  • marketing agresiv si eficient al orasului;
  • stabilirea listei extinse de obiective turistice din municipiul Falticeni ce vor beneficia de fonduri pentru reparatii, renovare, restaurare, dotare, modernizare si identificarea posibilelor surse de finantare;
  • directionarea turismului spre valorificarea oportunitatilor specifice ale orasului: turismul cultural, de afaceri, de tranzit, cinegetic, etc.;
  • stimularea evenimentelor culturale nationale si internationale;
  • impunerea unor standarde superioare de calitate a ofertei si a serviciilor turistice prin asistarea si stimularea ofertantilor de servicii turistice;
  • perfectionarea pregatirii agentilor economici locali implicati în turism, în special în tehnici de promovare a ofertei, studii de piata, marketing intern si extern;
  • perfectionarea pregatirii personalului muzeistic în vederea efectuarii unei activitati moderne, adaptate cerintelor mileniului III;
  • pregatirea de personal de calificare medie adaptat cerintelor turismului actual prin clase în cadrul liceelor cât si prin cursuri de specialitate postliceale;
  • adaptarea unor potentiale modele oferite de orasele central-europene similare, ce ofera conditii similare (turism atipic);
  • antrenarea agentilor în conservarea si întretinerea mediului, ca element de baza al ofertei turistice.
  • Cuprins


    II.1.3.6. Transporturile

    Transportul rutier
    Retelele rutiere importante sunt dezvoltate în lungul directilor N - S si V - E: - DN 2 Suceava - Bucuresti (E 85); DJ 208 Dolhasca - Pascani; DJ 209 - Falticeni - Gura Humorului);

    În municipiul Falticeni exista doua baze de transport calatori cu autobuze sau microbuze spre cele 18 comune arondate, judetele învecinate si curse regulate spre Capitala. În Falticeni mai opereaza 4 firme autorizate pentru transport intern si international de persoane, precum si transport local cu taximetre.

    Evolutia numarului de autovehicule în perioada 2001 - 2003

    Nr. crt. Tip autovehicul 2001 2002 2003
    1. Autoturisme 2988 3122 3358
    2. Autobuze, microbuze 162 192 217
    3. Motociclete, motorete 171 192 240
    4. Remorci sub 1 t 97 105 117
    5. Tractoare rutiere 19 25 33
    6. Autocamioane 15 19 25
    7. Remorci autobuz 0 0 1
    8. Remorci camion 4 6 8
    9. Remorci 1-3 t 2 5 6
    10. Remorci autotren 3 4 6

    Se remarca o crestere usoara, însa constanta, la toate categoriile de autovehicule.

    Transportul feroviar
    Transportul feroviar de calatori si marfa se desfasoara pe calea ferata secundara Falticeni - Dolhasca, cu legaturi spre nodurile feroviare nationale.

    Transportul aerian
    La 37 km distanta de Falticeni, în apropierea municipiului Suceava, se afla Aeroportul Salcea, deschis si traficului international.

    Telecomunicatii. Sisteme informationale
    În municipiul Falticeni s-a realizat cresterea gradului de telefonizare prin instalarea unei centrale digitale racordate prin fibra optica la reteaua nationala. La 31 iulie 2003 serviciul de telefonie fixa al RomTelecom avea 6559 abonati. S-a demarat actiunea de introducere a modulelor ISDN în unitatile de comutare pentru a asigura servicii de telecomunicatii necesare transmisiei simultane de date, voce si fax. Retelele telefonice sunt în curs de extindere si modernizare înlocuindu-se traseele uzate cu sisteme moderne.

    În municipiu functioneaza toti operatorii nationali de telefonie mobila: Connex, Orange, Cosmorom, Zapp Mobile si Suntel, având împreuna peste 5.000 de utilizatori.

    Atât administratia locala falticeneana cât si unele firme din Judetul Suceava s-au preocupat de dezvoltarea sistemului informational, investind an de an în tehnica si tehnologia de vârf. S-a realizat cablajul structurat audio-video si s-au introdus cele mai moderne sisteme de operare. Primaria si unitatile de învatamânt importante (liceele) au fost conectate la Internet prin unde radio. Banda de acces este de 128 kbps cu posibilitatea de crestere functie de necesitati si, bineînteles, de resursele financiare.

    În ceea ce priveste sistemul informational, la nivelul municipiului Falticeni, desi exista numerosi specialisti în domeniu si o dotare satisfacatoare la nivelul institutiilor, lipsa unor baze de date integrate face ca informatia sa fie greu accesibila si foarte greu de prelucrat. În Falticeni functioneaza 8 firme cu profil Internet Café.

    Cuprins


    II.1.4. Structura si evolutia principalilor indicatori economici

    II.1.4.1. Profit net

    Profitul net a evoluat de la un an la altul pentru fiecare dintre activitatile economice ce se regasesc în municipiul Falticeni. Firmele falticenene se regasesc pe linie de profit si în topurile alcatuite anual de catre Camera de Comert si Industrie Suceava.

    2000 - dupa profit
    Loc Denumirea firmei Categoria intreprinderii PROFIT (lei)
    4 MICRO TERMOCENTRALE intr. mici 5.296.773.000
    6 FINTEX S.A. într. mijlocii 4.752.123.000
    6 FALTIN S.A. într. mari 8.819.563.000
    9 FORESTFALT S.A. într. mari 4.519.534.000

    2000 dupa cifra de afaceri
    Loc Denumirea firmei Categoria intreprinderii CIFRA DE AFACERI
    7 COMIXT S.R.L. intr. mici 54.600.015.000
    7 FORESTFALT S.A. într. mari 123.085.050.000
    8 BOTUSANU COM S.R.L. într. mici 53.327.255.000
    9 MICRO TERMOCENTRALE într. mici 46.240.644.000

    2001 - dupa profit
    Loc Denumirea firmei Categoria intreprinderii PROFIT (lei)
    6 LOVERS ROMÂNIA intr. mari 2.740.136.000
    8 DUMBRAVA S.A. într. mari 2.345.742.000
    2 MICRO TERMOCENTRALE într. mici 7.322.841.000

    2001 dupa cifra de afaceri
    Loc Denumirea firmei Categoria intreprinderii CIFRA DE AFACERI
    1 COMIXT S.R.L. intr. mici 123.428.952.000
    4 BOTUSANU COM S.R.L. într. mici 92.942.336.000
    7 MICRO TERMOCENTRALE într. mici 83.234.674.000

    Cuprins


    II.1.4.2. Cifra de afaceri

    Pe ramuri situatia se prezinta astfel:
              (mil. lei)

    Domeniu 1999 2000 2001 2002
    Agricultura 16.520 31.797 27.705 42.663
    Industrie 287.505 425.343 525.641 646.592
    Constructii 31.172 52.271 73.108 100.047
    Comet 335.555 481.150 747.601 1.103.411
    Servicii +Turism 43.053 50.271 62.439 78.747
    TOTAL 713.805 1.040.832 1.436.494 1.971.460

              (USD)
    Domeniu 1999 2000 2001 2002
    Agricultura 1077415 1465772 953340 1290667
    Industrie 18750734 19607385 18087506 19561095
    Constructii 2033001 2409579 2515674 3026683
    Comet 21884497 22179966 25725233 33381062
    Servicii +Turism 2807865 2317383 2148550 2382302
    TOTAL 46553512 47980086 49430302 59641809


    Cursul mediu lei/USD

    1999 = 15.333
    2000 = 21.693
    2001 = 29.061
    2002 = 33.055

    Evolutia cifrei de afaceri pe ramuri în perioada 1999 - 2002 (USD)

    La aceste date statistice trebuie mentionata si cifra de afaceri a celor 670 societati comerciale, 1270 asociatii familiale si persoane fizice care-si desfasoara activitatea pe raza comunelor arondate municipiului Falticeni. Cifra de afaceri a celor 18 comune, la sfârsitul anului 2002, a fost de 550 miliarde de lei (16 800 000 USD).

    Cuprins


    II. 2. Mediul de afaceri

    Reorientarea profesionala

    În România exista o legislatie nationala corespunzatoare privind protectia sociala si formarea profesionala a somerilor. Lejeritatea legii, în ceea ce priveste obligatia persoanelor temporar neocupate si care beneficiaza de masuri de protectie sociala de a-si cauta pe cont propriu un loc de munca, a condus la existenta, în prezent, a unui segment major de persoane care beneficiaza de masuri de protectie sociala (somaj, plati compensatorii), situatie care conduce la pericolul dezvoltarii muncii "la negru".

    În vederea institutionalizarii formelor de pregatire, perfectionare si reconversie profesionala a fost creata Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala, cu filiale judetene, cu strategii si obiective concrete, care acopera întregul areal al pietei muncii, la nivel national, judetean si local.

    Protectia sociala a somerilor

  • numar someri înregistrati în anul 2000: - 1779 (media celor 12 luni);
  • numar someri înregistrati în anul 2003 ( 31 mai): - 1695 din care 786 someri indemnizabili si 909 someri neindemnizabili;
  • rata somajului pe municipiu: - total someri 1695 x 100/ populatia activa (15408)=11%
  • persoane din Falticeni încadrate de la începutul anului 2003: - 766 din total 2306 pe întreaga zona (568 în unitati de stat si 1737 în unitati cu capital privat).

    În perioada 2000 - 2002, prin Agentia Locala Falticeni a AJOFM Suceava au fost consiliati 3376 de someri indemnizabili (din care 146 de femei) care au fost cuprinsi în cursurile de calificare sau au beneficiat de ofertele prezentate de agenti economici în cadrul Bursei locurilor de Munca cursuri de formare profesionala în parteneriat cu primaria. S-au desfasurat 4 cursuri de calificare - recalificare prin parteneriat cu USAID/Programul DEL, care au cuprins un numar de 100 someri, mare parte fiind angajati în urma absolvirii cursurilor.

    În anul 2003 s-au desfasurat 3 editii ale Bursei locurilor de munca, în urma carora au fost angajate un numar de 567 persoane.

    Prin aplicarea Legii 76/2002 au fost subventionate 235 de locuri de munca si 23 de persoane au primit servicii de consultanta si asistenta pentru începerea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri.

    S-au încheiat 23 de contracte de solidaritate din care 20 de persoane au fost încadrate la 4 angajatori de insertie.

    În ceea ce priveste formarea profesionala s-a avut în vedere sporirea capacitatii de informare a cetatenilor prin difuzarea în mass-media locale a informatiilor privind cursurile organizate de Agentia Locala de Ocupare si Formare Profesionala a Fortei de Munca, precum si prin contactarea directa a agentilor economici care vor sa califice si sa încadreze someri.

    În privinta dezvoltarii noilor profiluri de pregatire profesionala, se constata o slaba perceptie din partea firmelor a potentialului de pregatire profesionala din zona, o slaba pregatire a managerilor privind politica resurselor umane si avantajelor formarii profesionale continue a personalului angajat. Este insuficienta popularizarea facilitatilor date de legile în vigoare privind gratuitatea cursurilor de formare profesionala, lipsesc informatiile de perspectiva privind dezvoltarea zonei, lipsesc corelarile între programele de învatamânt ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si ale Ministerului Educatiei Nationale.

    SWOT
    mediu economic
    Factori pozitivi Factori negativi
    Factori interni Puncte tari:
  • Retea reprezentativa a institutiilor publice;
  • Retea intraurbana corespunzatoare în telecomunicatii;
  • Retele tehnico-edilitare dezvoltate (apa, canal, energie electrica, gaz);
  • Distributie relativ echilibrata a agentilor economici pe principalele ramuri;
  • Dezvoltarea serviciilor de tip lohn (confectii);
  • Retea comerciala dezvoltata;
  • Sector de constructii puternic reprezentat;
  • Patrimoniu arhitectural;
  • Puncte slabe:
  • Insuficienta dezvoltare a comunicarii si comunicatiei între institutiile publice;
  • Starea precara a parcului auto ce deserveste transportul urban de calatori (autobuse);
  • Grad de uzura avansat al retelelor tehnico-edilitare (apa, canal, gaz);
  • Declin economic al industriilor traditionale (chimie, textil);
  • Slaba reprezentare a activitatilor economice în sectorul agricol;
  • Slaba dezvoltare a serviciilor pentru populatie;
  • Investitii reduse în segmentele cu valoare adaugata mare: productie, tehnologii înalte;
  • Buget local auster;
  • Inexistenta unor institutii de învatamânt preuniversitar si superior în domenii moderne (informatica aplicata, mass media, arhitectura, urbanism, constructii industriale si civile), care sa atraga în timp investitori în domenii de vârf;
  • Starea patrimoniului arhitectural si nevalorificarea lui economica.
  • Factori externi Oportunitati:
  • Posibilitatea accesarii unor surse atrase ale bugetului local (proiecte, surse guvernamentale, surse private, taxe speciale);
  • Existenta Planului Urbanistic General (Master Plan) - instrument de dezvoltare urbana;
  • Existenta unor planuri de reabilitare urbana, portofoliu de proiecte;
  • Prezenta unor investitori straini în zona;
  • Riscuri/ Pericole:
  • Fragilitatea sistemului de lohn;
  • Declinul economic continuu al activitatilor industriale majore (chimie, textil, alimentar);
  • Insuficienta resurselor bugetare;
  • Necorelarea responsabilitatilor transmise în finantare cu resursele bugetare aferente;
  • Reducerea drastica a resurselor pentru finantarea obiectivelor de investitii majore;
  • Rata ridicata a indicelui de inflatie;
  • Crestere economica nesemnificativa;
  • Competitia regionala la surse de finantare;
  • Fiscalitate excesiva favorizând activitatea economica neimpozitata;
  • Schimbari rapide în legislatia economica;
  • Declin continuu al activitatilor economice în zona cerecetarii-proiectarii;
  • Inexistenta în planurile regionale a cailor de transport rutier modern (autostrazi, drumuri rapide);

  • Cuprins


    II. 3. Dinamica IMM

    Municipiul Falticeni are un numar de întreprinderi mici si mijlocii apropiate de media pe tara, dovedind existenta unui spirit antreprenorial posibil a fi valorificat.

    IMM constituie un segment important al economiei municipiului, absorbind o mare parte din numarul salariatilor. În general, aceste unitati au o flexibilitate mai mare, sunt mai receptive la nevoile pietei, mai inovative si abile în a raspunde cerintelor consumatorilor, îmbunatatind mediul competitional, amplificând cultura organizatorica si creând conditii stabilitatii sociale.

    Desi activitatea de comert constituie partea dominanta a IMM-urilor în cadrul structurii economice, în ultimii ani se constata scaderea ponderii ei în favoarea industriei si constructiilor.

    În prezent, IMM se confrunta cu o serie de probleme dintre care cele mai importante sunt:

  • lipsa capitalului;
  • dificultatea accesului la tehnologie si lipsa colaborarii tehnologice;
  • lipsa unei experiente manageriale;
  • sprijin redus în desfasurarea activitatilor de marketing, publicitate si prospectarea pietelor potentiale;
  • acces dificil la sedii si la infrastructura de baza (inclusiv infrastructura fizica);
  • nivel si calitate scazute a activitatii asociatiilor de întreprinzatori.
  • Cuprins


    II. 4. Organizarea spatiala si zonarea functionala

    Teritoriul administrativ al municipiului Falticeni cuprinde orasul Falticeni si suburbiile Tarna Mare si Soldanesti. Tipologia morfologica a localitatii specifica zonei de deal este de tip rasfirat, dezvoltat tentacular, pe fire de vai pe unde localitatea are acces la drumuri de legatura cu alte localitati. În ce priveste aspectele caracteristice ale zonelor functionale, zona de locuit este alcatuita din locuinte individuale si colective, P+4 nivele, P+8 (1 bloc) si dotari complementare acestora. Zona institutiilor si a serviciilor publice reprezinta cca. 18% din teritoriul intravilan existent, cu o repartizare preponderenta în zona centrala.

    Zonarea functionala a municipiului conform P.U.G.:
    I. Zona centrala;
    II. Zona rezidentiala ( locuinte P, P+1, P+2);
    III. Zona de institutii publice si servicii;
    IV. Zona unitati industriale;
    V. Zona unitati agricole;
    VI. Zona de parcuri, complexe sportive, recreere, turism, perdele de protectie;
    VII. Monumente, situri cu valoare culturala;
    VIII. Zona de gospodarie comunala;
    IX. Zona pentru echipamente tehnico-edilitare;
    X. Zona pentru cai de comunicatie si constructii aferente;
    XI. Zona de destinatie speciala;
    XII. Zona terenuri cu riscuri naturale previzibile.

    Cuprins


    II. 5. Retele tehnico - edilitare

    Municipiul Falticeni dispune de retele de distributie a apei, gazelor naturale, de canalizare si de energie electrica. Acestea nu acopera toate zonele orasului deoarece multe dintre locuinte nu dispun de posibilitati de racordare la aceste retele (exceptie facând reteaua de energie electrica). Retelele de apa au o vechime foarte mare, cu durata de functionare depasita, ceea ce conduce la producerea unor dese defectiuni. Lungimea strazilor municipiului este de 65,8 km, din care 48 km sunt modernizate.

    Lungime retele apa - 87,4 km din care:

  • conducte de aductiune 16231 m.l.;
  • conducte distributie 71194 m.l.;
  • Lungime retele canalizare - 44,5 km;

  • statie zonala de epurare 1360 m.p
  • Lungime retele gaze - 27,2 km.

    Alimentarea cu energie electrica;

  • retea de medie tensiune (20 KV) - 50775 km. (27175 Km pozat subteran, 23,6 km retea aeriana)
  • linie de 6 KV (3,6 km.)
  • retea joasa tensiune (0,4 KV) - 129,97 km (60,17 subteran si 69,8 aerian)
  • Cuprins




    Primăria Municipiului Fălticeni - Serviciul Relaţii Comunicare Promovare, Biroul Informatică