Sectorul agricol de stat este reprezentat de Statiunea de cercetare - dezvoltare pentru pomicultura Falticeni care are o suprafata de 504 ha livezi.
Sectorul agricol privat este reprezentat de 11 societati comerciale care însumeaza cca. 1100 ha teren din care cca. 1000 ha livezi (dobândite de la fostele IAS Falticeni, Asociatia intercooperatista Falticeni precum si de la Statiunea pomicola Falticeni).
Lucrarile agricole se efectueaza cu utilaje cu un grad de uzura ridicat, durata de functionare a 50% dintre acestea fiind de mult depasita.
Cresterea animalelor este bine reprezentata în zona, dovada fiind numarul relativ mare de societati comerciale axate pe procesarea carnii si a laptelui.
Venituri însemnate se obtin din piscicultura (PISCICOLA S.A.), de pe cele 600 ha luciu de apa.
Foarte bine reprezentata în zona este si activitatea de morarit si panificatie.

Analiza fondului funciar denota ca suprafata agricola reprezinta 68,3% din suprafata totala a unitatii administrative, preponderente fiind terenurile agricole si livezile. În ciuda cresterii constante, evolutia cifrei de afaceri înregistrate de agentii economici în agricultura a fost descendenta în anul 2001, dar a crescut din nou începând cu 2002.

Recensamântul agricol din noiembrie 2002 - ianuarie 2003:

Cifra de afaceri în constructii a crescut în perioada analizata ajungând la 100.047 milioane lei la sfârsitul anului 2002. Cresterea se datoreaza atât volumului ridicat al activitatilor de constructii-reparatii din ultimii ani în sectorul privat si în cel public cât si cresterii preturilor materialelor de constructii.

Printre constructiile noi din oras se remarca noul sediu al BCR - Filiala Falticeni, lucrarile demarate la catedrala din centrul orasului si la asezamântul de batrâni, reamenajarea sediului administrativ al METADET SA în unitate de locuinte sociale, cele trei noi blocuri de locuinte sociale aflate în stadiul final de executie, noul sediu al Politiei Municipiului Falticeni precum si foarte multe edificii particulare, comerciale, de locuit sau mixte.

Obiectivele turistice din municipiul Falticeni si împrejurimi necesita o popularizare mai eficienta prin materiale promotionale diversificate. În plus trebuie avuta în vedere diversificarea serviciilor si prestatiilor (cazare, transport) pentru turisti. Cifra de afaceri din servicii si turism, desi în crestere, ramâne totusi infima fata de potentialul turistic pe care îl ofera zona: 128 de locuri si case memoriale, 4 muzee - dintre care doua de importanta nationala - colectii de arta, apropierea de manastirile din nordul Moldovei, apropierea de zonele de belvedere, terenuri de vânatoare (urs, caprior, mistret etc.) pescuit sportiv.

Posibilitati de cazare:
Aflat la intersectia drumului european 85 (Siret - Bucuresti) cu drumurile de interes turistic Târgu Neamt - Boroaia - Falticeni si Paltinoasa - Falticeni, municipiul nostru ofera posibilitatea efectuarii unor incursiuni turistice spre manastirile din împrejurimi - Probota, Slatina, Râsca - dar si spre alte obiective cum ar fi Cetatea de la Baia (monument de arhitectura medievala din sec. XIV - XV) sau Casa Memoriala Nicolae Labis de la Malini.
Cadrul natural al zonei municipiului Falticeni, bogat în retele hidrografice si vegetatie abundenta, ofera oportunitati pentru desfasurarea actiunilor de vânatoare si pescuit sportiv.
Lacul Somuz este folosit ca baza de antrenament pentru echipele de canotaj ale municipiilor Falticeni si Suceava. Baza turistica "Nada Florilor" este parte a unui program de reintroducere în circuitul turistic national.
Locuri de cazare: Hotel Turist-Polaris: 65; Pensiunea IRISTAR: 30; Motel STIBINA: 30; Baza de agrement "Nada Florilor": 20 (în finalizare).

Prioritati în domeniul turismului

Transportul rutier
Retelele rutiere importante sunt dezvoltate în lungul directilor N - S si V - E: - DN 2 Suceava - Bucuresti (E 85); DJ 208 Dolhasca - Pascani; DJ 209 - Falticeni - Gura Humorului);

În municipiul Falticeni exista doua baze de transport calatori cu autobuze sau microbuze spre cele 18 comune arondate, judetele învecinate si curse regulate spre Capitala. În Falticeni mai opereaza 4 firme autorizate pentru transport intern si international de persoane, precum si transport local cu taximetre.

Evolutia numarului de autovehicule în perioada 2001 - 2003

Transportul feroviar de calatori si marfa se desfasoara pe calea ferata secundara Falticeni - Dolhasca, cu legaturi spre nodurile feroviare nationale.

Transportul aerian
La 37 km distanta de Falticeni, în apropierea municipiului Suceava, se afla Aeroportul Salcea, deschis si traficului international.

Telecomunicatii. Sisteme informationale
În municipiul Falticeni s-a realizat cresterea gradului de telefonizare prin instalarea unei centrale digitale racordate prin fibra optica la reteaua nationala. La 31 iulie 2003 serviciul de telefonie fixa al RomTelecom avea 6559 abonati. S-a demarat actiunea de introducere a modulelor ISDN în unitatile de comutare pentru a asigura servicii de telecomunicatii necesare transmisiei simultane de date, voce si fax. Retelele telefonice sunt în curs de extindere si modernizare înlocuindu-se traseele uzate cu sisteme moderne.

În municipiu functioneaza toti operatorii nationali de telefonie mobila: Connex, Orange, Cosmorom, Zapp Mobile si Suntel, având împreuna peste 5.000 de utilizatori.

Atât administratia locala falticeneana cât si unele firme din Judetul Suceava s-au preocupat de dezvoltarea sistemului informational, investind an de an în tehnica si tehnologia de vârf. S-a realizat cablajul structurat audio-video si s-au introdus cele mai moderne sisteme de operare. Primaria si unitatile de învatamânt importante (liceele) au fost conectate la Internet prin unde radio. Banda de acces este de 128 kbps cu posibilitatea de crestere functie de necesitati si, bineînteles, de resursele financiare.

În ceea ce priveste sistemul informational, la nivelul municipiului Falticeni, desi exista numerosi specialisti în domeniu si o dotare satisfacatoare la nivelul institutiilor, lipsa unor baze de date integrate face ca informatia sa fie greu accesibila si foarte greu de prelucrat. În Falticeni functioneaza 8 firme cu profil Internet Café.

Cuprins

Profitul net a evoluat de la un an la altul pentru fiecare dintre activitatile economice ce se regasesc în municipiul Falticeni. Firmele falticenene se regasesc pe linie de profit si în topurile alcatuite anual de catre Camera de Comert si Industrie Suceava.

Pe ramuri situatia se prezinta astfel:
          (mil. lei)

Cursul mediu lei/USD

1999 = 15.333
2000 = 21.693
2001 = 29.061
2002 = 33.055

Evolutia cifrei de afaceri pe ramuri în perioada 1999 - 2002 (USD)

La aceste date statistice trebuie mentionata si cifra de afaceri a celor 670 societati comerciale, 1270 asociatii familiale si persoane fizice care-si desfasoara activitatea pe raza comunelor arondate municipiului Falticeni. Cifra de afaceri a celor 18 comune, la sfârsitul anului 2002, a fost de 550 miliarde de lei (16 800 000 USD).

În România exista o legislatie nationala corespunzatoare privind protectia sociala si formarea profesionala a somerilor. Lejeritatea legii, în ceea ce priveste obligatia persoanelor temporar neocupate si care beneficiaza de masuri de protectie sociala de a-si cauta pe cont propriu un loc de munca, a condus la existenta, în prezent, a unui segment major de persoane care beneficiaza de masuri de protectie sociala (somaj, plati compensatorii), situatie care conduce la pericolul dezvoltarii muncii "la negru".

În vederea institutionalizarii formelor de pregatire, perfectionare si reconversie profesionala a fost creata Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala, cu filiale judetene, cu strategii si obiective concrete, care acopera întregul areal al pietei muncii, la nivel national, judetean si local.

Protectia sociala a somerilor

persoane din Falticeni încadrate de la începutul anului 2003: - 766 din total 2306 pe întreaga zona (568 în unitati de stat si 1737 în unitati cu capital privat).

În perioada 2000 - 2002, prin Agentia Locala Falticeni a AJOFM Suceava au fost consiliati 3376 de someri indemnizabili (din care 146 de femei) care au fost cuprinsi în cursurile de calificare sau au beneficiat de ofertele prezentate de agenti economici în cadrul Bursei locurilor de Munca cursuri de formare profesionala în parteneriat cu primaria. S-au desfasurat 4 cursuri de calificare - recalificare prin parteneriat cu USAID/Programul DEL, care au cuprins un numar de 100 someri, mare parte fiind angajati în urma absolvirii cursurilor.

În anul 2003 s-au desfasurat 3 editii ale Bursei locurilor de munca, în urma carora au fost angajate un numar de 567 persoane.

Prin aplicarea Legii 76/2002 au fost subventionate 235 de locuri de munca si 23 de persoane au primit servicii de consultanta si asistenta pentru începerea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri.

S-au încheiat 23 de contracte de solidaritate din care 20 de persoane au fost încadrate la 4 angajatori de insertie.

În ceea ce priveste formarea profesionala s-a avut în vedere sporirea capacitatii de informare a cetatenilor prin difuzarea în mass-media locale a informatiilor privind cursurile organizate de Agentia Locala de Ocupare si Formare Profesionala a Fortei de Munca, precum si prin contactarea directa a agentilor economici care vor sa califice si sa încadreze someri.

În privinta dezvoltarii noilor profiluri de pregatire profesionala, se constata o slaba perceptie din partea firmelor a potentialului de pregatire profesionala din zona, o slaba pregatire a managerilor privind politica resurselor umane si avantajelor formarii profesionale continue a personalului angajat. Este insuficienta popularizarea facilitatilor date de legile în vigoare privind gratuitatea cursurilor de formare profesionala, lipsesc informatiile de perspectiva privind dezvoltarea zonei, lipsesc corelarile între programele de învatamânt ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si ale Ministerului Educatiei Nationale.

SWOT mediu economic	Factori pozitivi	Factori negativi
Factori interni	Puncte tari: Retea reprezentativa a institutiilor publice; Retea intraurbana corespunzatoare în telecomunicatii; Retele tehnico-edilitare dezvoltate (apa, canal, energie electrica, gaz); Distributie relativ echilibrata a agentilor economici pe principalele ramuri; Dezvoltarea serviciilor de tip lohn (confectii); Retea comerciala dezvoltata; Sector de constructii puternic reprezentat; Patrimoniu arhitectural;	Puncte slabe: Insuficienta dezvoltare a comunicarii si comunicatiei între institutiile publice; Starea precara a parcului auto ce deserveste transportul urban de calatori (autobuse); Grad de uzura avansat al retelelor tehnico-edilitare (apa, canal, gaz); Declin economic al industriilor traditionale (chimie, textil); Slaba reprezentare a activitatilor economice în sectorul agricol; Slaba dezvoltare a serviciilor pentru populatie; Investitii reduse în segmentele cu valoare adaugata mare: productie, tehnologii înalte; Buget local auster; Inexistenta unor institutii de învatamânt preuniversitar si superior în domenii moderne (informatica aplicata, mass media, arhitectura, urbanism, constructii industriale si civile), care sa atraga în timp investitori în domenii de vârf; Starea patrimoniului arhitectural si nevalorificarea lui economica.
Factori externi	Oportunitati: Posibilitatea accesarii unor surse atrase ale bugetului local (proiecte, surse guvernamentale, surse private, taxe speciale); Existenta Planului Urbanistic General (Master Plan) - instrument de dezvoltare urbana; Existenta unor planuri de reabilitare urbana, portofoliu de proiecte; Prezenta unor investitori straini în zona;	Riscuri/ Pericole: Fragilitatea sistemului de lohn; Declinul economic continuu al activitatilor industriale majore (chimie, textil, alimentar); Insuficienta resurselor bugetare; Necorelarea responsabilitatilor transmise în finantare cu resursele bugetare aferente; Reducerea drastica a resurselor pentru finantarea obiectivelor de investitii majore; Rata ridicata a indicelui de inflatie; Crestere economica nesemnificativa; Competitia regionala la surse de finantare; Fiscalitate excesiva favorizând activitatea economica neimpozitata; Schimbari rapide în legislatia economica; Declin continuu al activitatilor economice în zona cerecetarii-proiectarii; Inexistenta în planurile regionale a cailor de transport rutier modern (autostrazi, drumuri rapide);

Cuprins


II. 3. Dinamica IMM

Municipiul Falticeni are un numar de întreprinderi mici si mijlocii apropiate de media pe tara, dovedind existenta unui spirit antreprenorial posibil a fi valorificat.

IMM constituie un segment important al economiei municipiului, absorbind o mare parte din numarul salariatilor. În general, aceste unitati au o flexibilitate mai mare, sunt mai receptive la nevoile pietei, mai inovative si abile în a raspunde cerintelor consumatorilor, îmbunatatind mediul competitional, amplificând cultura organizatorica si creând conditii stabilitatii sociale.

Desi activitatea de comert constituie partea dominanta a IMM-urilor în cadrul structurii economice, în ultimii ani se constata scaderea ponderii ei în favoarea industriei si constructiilor.

În prezent, IMM se confrunta cu o serie de probleme dintre care cele mai importante sunt:

Teritoriul administrativ al municipiului Falticeni cuprinde orasul Falticeni si suburbiile Tarna Mare si Soldanesti. Tipologia morfologica a localitatii specifica zonei de deal este de tip rasfirat, dezvoltat tentacular, pe fire de vai pe unde localitatea are acces la drumuri de legatura cu alte localitati. În ce priveste aspectele caracteristice ale zonelor functionale, zona de locuit este alcatuita din locuinte individuale si colective, P+4 nivele, P+8 (1 bloc) si dotari complementare acestora. Zona institutiilor si a serviciilor publice reprezinta cca. 18% din teritoriul intravilan existent, cu o repartizare preponderenta în zona centrala.

Zonarea functionala a municipiului conform P.U.G.:
I. Zona centrala;
II. Zona rezidentiala ( locuinte P, P+1, P+2);
III. Zona de institutii publice si servicii;
IV. Zona unitati industriale;
V. Zona unitati agricole;
VI. Zona de parcuri, complexe sportive, recreere, turism, perdele de protectie;
VII. Monumente, situri cu valoare culturala;
VIII. Zona de gospodarie comunala;
IX. Zona pentru echipamente tehnico-edilitare;
X. Zona pentru cai de comunicatie si constructii aferente;
XI. Zona de destinatie speciala;
XII. Zona terenuri cu riscuri naturale previzibile.

Municipiul Falticeni dispune de retele de distributie a apei, gazelor naturale, de canalizare si de energie electrica. Acestea nu acopera toate zonele orasului deoarece multe dintre locuinte nu dispun de posibilitati de racordare la aceste retele (exceptie facând reteaua de energie electrica). Retelele de apa au o vechime foarte mare, cu durata de functionare depasita, ceea ce conduce la producerea unor dese defectiuni. Lungimea strazilor municipiului este de 65,8 km, din care 48 km sunt modernizate.

Lungime retele apa - 87,4 km din care:

Lungime retele canalizare - 44,5 km;

Lungime retele gaze - 27,2 km.

Alimentarea cu energie electrica;